Cel mai nasol e sa primesti un feedback pozitiv dupa interviul tehnic si apoi sa iti spuna ca postul s-a ocupat intern, dar cauta sa mai deschida o pozitie si te anunta dupa.
Situatia apare cand este compatibil cu descrierea postului in general, insa momentan nu au locuri in alte echipe de proiect, dar te introduc in baza lor de date ca la o data ulterioara cand se iveste o pozitie libera intr-o echipa si pozitia este compatibila cu a ta si nu au gasit intern care sa ocupe acea pozitie, te vor contacta si pe tine, si pe altii si apoi urmeaza intrecerea.
Ca sa scapi de orice fel de complicatii, si pentru recrutor si pentru candidat, cel mai bine e sa NU ai HR si sa NU recrutezi.
Am fost intr-o companie care, practic, nu exista pe planul asta. Si cand intrebai daca mai vin oameni, raspunsul era: "Cum, voi nu vedeti ce fac Twitter, Facebook, Amazon (dau oameni afara)?"
Cum ar veni, nu ne cauta nimeni si nici noi nu cautam pe altii. No complications, no strings attached :)))
Daca mai vedeai o față noua prin birou, stiai sigur ca s-a chinuit vreun team lead sa-si aduca un om care sa puna osul la treaba.
Acum, daca ma gandesc mai bine, e si un avantaj in a lucra intr-un mediu din asta: cei care vin cam stiu in ce se baga, nu prea e loc de favoritisme pe ochi frumosi, ca nimeni nu-si permite sa care pe cineva in spate degeaba..
Wow!!! Inca un dus rece pentru cei ce idealizeaza procesele de recrutare, sau au citit prin diferite locuri ca "asa trebuie sa decurga un proces de recrutare".
Si cand se intampla sa te simti "ales" si recrutorul iti blocheaza telefon/wa/sms si nu mai raspunde vreo trei luni, te duci la psiholog? Cand revine dupa trei luni si-ti spune nonsalant ca ai ... devenit "ales" dupa alti 3 "alesi" inaintea ta si care nu au mai raspuns la apelurile lui, unde te mai duci? Ca e mai mult de "treaba" decat pentru un singur psiholog:))))
Pai dupa ce te intalnesti cu ala si e un manelar sarac gras si agramat, e cam greu sa lasi feedback frumos nu? “ dragule, ai prea multa valoare pentru mine!” Sau cum?:)))
Dupa 1 date e inca explicabil, problema pe care o vad raspandita e ca se intampla si dupa mai multe date-uri aparent reusite (echivalentul cu a trece prin diverse etape de interviuri)... nu stiu, cred ca e nesanatos pentru mental/emotional health.
Problema reala e ca multi iau modelul teoretic de recrutare HR ad litteram.Fiind un model teoretic, aceasta nu poate sa tina cont de multe aspecte cum ar fi: bugetul alocat de HR pt noul rol, bugetul de cheltuieli pt gasirea canditatilor potriviti noului rol, existenta a N cai de recrutare, tiparul de candidat cautat si aici oho, pot exista N tipare , care se pot interschimba intre ele in functie de presiunea venita de la business , candidatii gasiti si disponibilitatea lor. Si atunci cand toate aceste "stele" sa alinieaza , gata s-a ocupat pozitia. Este o dinamica foarte complexa in ocuparea unui post si sunt atatea de mult variabile incat efectiv pare un joc cu zaruri.
Pai a zice ceva celuilalt cand te hotarasti sa pui punct nu inseamna sa negi realitatea. Reversul este ca te antrenezi pt ghosting si te obisnuiesti sa treci mai departe mult mai repede si nu mai ai rabdare nici cu cei care poate ar merita, dar nu comunica suficient de constant/repede.
Sa nu te astepti sa o faca este. Asta cu “agatatul online” transforma oamenii in marfa de la un punct in sus, mai rau ca la recrutare. Si unii incep sa se comporte ca atare: “ am returnat-o pe Ginutza, nu coreepondea descrierii, o vreau pe Florica la schimb, pare un model mai nou”
Eu am avut situatia cand am batut palma cu o companie in perioada de recrutare insa mai avem o sedinta cu un recrutor programata in avans.
Din respect pt acel recrutor si acea companie , desi imi gasisem post, m-am dus la interviu si la acel recrutor ca sa nu-l las pe om cu ochii in soare.
Cel mai nasol e sa primesti un feedback pozitiv dupa interviul tehnic si apoi sa iti spuna ca postul s-a ocupat intern, dar cauta sa mai deschida o pozitie si te anunta dupa.
been there, done that.
Practic ti-au zis ca nu ai pile 🤣🤣🤣🤣
Situatia apare cand se cauta in paralel atat in corporatie cat si in afara. Si primul care este compatibil de pe intern/extern ocupa locul.
ceva de genu, te sunam noi cand apar pozitii
Situatia apare cand este compatibil cu descrierea postului in general, insa momentan nu au locuri in alte echipe de proiect, dar te introduc in baza lor de date ca la o data ulterioara cand se iveste o pozitie libera intr-o echipa si pozitia este compatibila cu a ta si nu au gasit intern care sa ocupe acea pozitie, te vor contacta si pe tine, si pe altii si apoi urmeaza intrecerea.
Ma regăsesc în articol,ca și alții, de altfel.Free market.
Ca sa scapi de orice fel de complicatii, si pentru recrutor si pentru candidat, cel mai bine e sa NU ai HR si sa NU recrutezi.
Am fost intr-o companie care, practic, nu exista pe planul asta. Si cand intrebai daca mai vin oameni, raspunsul era: "Cum, voi nu vedeti ce fac Twitter, Facebook, Amazon (dau oameni afara)?"
Cum ar veni, nu ne cauta nimeni si nici noi nu cautam pe altii. No complications, no strings attached :)))
Si cine facea treaba?!
Daca mai vedeai o față noua prin birou, stiai sigur ca s-a chinuit vreun team lead sa-si aduca un om care sa puna osul la treaba.
Acum, daca ma gandesc mai bine, e si un avantaj in a lucra intr-un mediu din asta: cei care vin cam stiu in ce se baga, nu prea e loc de favoritisme pe ochi frumosi, ca nimeni nu-si permite sa care pe cineva in spate degeaba..
Wow!!! Inca un dus rece pentru cei ce idealizeaza procesele de recrutare, sau au citit prin diferite locuri ca "asa trebuie sa decurga un proces de recrutare".
Si cand se intampla sa te simti "ales" si recrutorul iti blocheaza telefon/wa/sms si nu mai raspunde vreo trei luni, te duci la psiholog? Cand revine dupa trei luni si-ti spune nonsalant ca ai ... devenit "ales" dupa alti 3 "alesi" inaintea ta si care nu au mai raspuns la apelurile lui, unde te mai duci? Ca e mai mult de "treaba" decat pentru un singur psiholog:))))
Extrapoland rationamentul tau in zona de dating apps, s-ar justifica si ghostingul practicat masiv...
Pai dupa ce te intalnesti cu ala si e un manelar sarac gras si agramat, e cam greu sa lasi feedback frumos nu? “ dragule, ai prea multa valoare pentru mine!” Sau cum?:)))
Dupa 1 date e inca explicabil, problema pe care o vad raspandita e ca se intampla si dupa mai multe date-uri aparent reusite (echivalentul cu a trece prin diverse etape de interviuri)... nu stiu, cred ca e nesanatos pentru mental/emotional health.
Eu cred ca e foarte bun si ca te invata realitatea, care e o doamna destul de cruda.
Sanatatea aia emotionala trebuie calita nitel, nu o obtii negand realitatea:))
Problema reala e ca multi iau modelul teoretic de recrutare HR ad litteram.Fiind un model teoretic, aceasta nu poate sa tina cont de multe aspecte cum ar fi: bugetul alocat de HR pt noul rol, bugetul de cheltuieli pt gasirea canditatilor potriviti noului rol, existenta a N cai de recrutare, tiparul de candidat cautat si aici oho, pot exista N tipare , care se pot interschimba intre ele in functie de presiunea venita de la business , candidatii gasiti si disponibilitatea lor. Si atunci cand toate aceste "stele" sa alinieaza , gata s-a ocupat pozitia. Este o dinamica foarte complexa in ocuparea unui post si sunt atatea de mult variabile incat efectiv pare un joc cu zaruri.
Pai a zice ceva celuilalt cand te hotarasti sa pui punct nu inseamna sa negi realitatea. Reversul este ca te antrenezi pt ghosting si te obisnuiesti sa treci mai departe mult mai repede si nu mai ai rabdare nici cu cei care poate ar merita, dar nu comunica suficient de constant/repede.
A nu, a-i spune clar nu e negare.
Sa nu te astepti sa o faca este. Asta cu “agatatul online” transforma oamenii in marfa de la un punct in sus, mai rau ca la recrutare. Si unii incep sa se comporte ca atare: “ am returnat-o pe Ginutza, nu coreepondea descrierii, o vreau pe Florica la schimb, pare un model mai nou”
Eu am avut situatia cand am batut palma cu o companie in perioada de recrutare insa mai avem o sedinta cu un recrutor programata in avans.
Din respect pt acel recrutor si acea companie , desi imi gasisem post, m-am dus la interviu si la acel recrutor ca sa nu-l las pe om cu ochii in soare.