Legiunea Romana Getica: Unitatea secretă care luptă din tastatură

Pentru cine n-a urmărit telenovela cu drone și epoleti imaginari din ultimii doi ani a asa zisei Legiuni Getica, o scurtă recapitulare:

Sergiu Meșeșan, zis „Getotac”, e un fost pușcăriaș care s-a reinventat pe internet ca „veteran” și „comandant” al unei grupări numite Romanian Battlegroup Getica. Grupare despre care nimeni în afară de el și prietenii lui nu poate confirma că există. Nici Ucraina oficială, nici vreo autoritate militară, nici vreo fotografie în care să nu pară că s-au pus trei oameni la poză pe un câmp, cu cască împrumutată si arme luate de pe Temu.

„Getica” nu este o unitate recunoscută. N-a apărut pe nicio listă oficială. Dar a fost branduită cu patos, exploatată emoțional și vândută online ca simbol de luptă, glorie și jertfă de toti ucrainopatii de pe net. Nu contează că numele a fost reciclat de la o grupare de mercenari reali care au murit la Belgorod. A fost perfect pentru legendă.

În tandem cu acest personaj grav autocultivat, îl avem pe Radu Hossu, influencer umanitar auto-desemnat, care a strâns – după propriile spuse – 900.000 de euro pe persoană fizică pentru ajutorarea Ucrainei. Bonuri? Dovadă de cheltuială? Vreo poză cu un bon de motorină sau o pungă de pansamente? Nimic. Doar încredere și promisiuni.

Și-acum vine partea simpatică: dacă ai îndrăznit să întrebi ce s-a făcut cu banii, ai fost trecut pe o listă neagră creată de „Getica” – lista #coloana5. O combinație de „dușmanii poporului”, „potențiali trădători”, „putiniști” și, în general, oameni care au pus întrebări logice. Și da, sunt pe lista asta. De două ori. Pentru crima de a fi întrebat ce-a făcut Hossu cu banii. Saracul ala de Putin e doar odata, ca sa intelegeti prioritatile.

Să revenim la ultima postare a lui Getotac pe Facebook, care pare scrisă fie după o noapte de binge writing cu vodka, fie ca discurs de retragere dintr-un film prost pe care doar el l-a văzut. Spune că au trecut 807 zile de la sosirea lui în Ucraina, 722 de zile de la prima lui misiune de luptă și 570 de zile de la înființarea „grupului Getica”. Care, repet, nu a fost niciodată recunoscut oficial de nimeni. Dar în mintea lui, au avut misiuni, drone, TOC-uri, SIGINT, ISR, DROPPERS și alte acronime copiate din Call of Duty.

Ne explică apoi că a avut mai multe carabine, a tras „zeci de mii de cartușe”, a fost instruit în cele mai bune centre EOD din lume (surprinzător, fără poză, diplomă sau martor), și că a executat 37 de misiuni de luptă, toate între 48 de ore și 7 zile, fix cât durează un city break de veteran urban.

Dar piesa de rezistență e această frază:

„Sunt în viață în mică parte pentru că am fost atent, și în mare parte pentru că Dumnezeu a vrut.”

Adică Dumnezeu are un plan pentru el. Și planul e, aparent, să posteze texte kilometrice și să țină evidența „camarazilor morți”, deși nu ține evidența bonurilor de la cei 900.000 euro ai tovarășului său.

Și după ce ne spune cât de periculos e să lupți împotriva rușilor (adevărat), o dă imediat în conspirație: „ne-au atacat informatic, personal, în justiție, în mass-media, prin jurnaliști independenți și vloggeri de TikTok”. Nu lipsește nimeni din listă. Doar probabil CIA, reptilienii și Florin Salam.

În final, cu o aură de semi-misticism militar, Getotac anunță că Getica devine „o operațiune multi-națională, globală și clandestină”, că nu vor mai publica nimic, nu vor mai arăta nimic, nu vor mai comunica nimic – dar că „vor continua lupta”. Unde? Cum? Cu cine? Nu contează. Important e să pară James Bond fără buget, cu cameră GoPro uitată-n sertar.

În realitate, întreaga poveste Getica e o combinație toxică de cult personal, scam financiar și manipulare patriotică de tip fan fiction. Un cerc de susținători care ignoră toate semnele evidente: lipsa transparenței, lipsa dovezilor, lipsa legitimității.

Iar dacă întrebi de donații, dacă îți pui întrebări, dacă îți permiți să nu crezi în legenda lor scrisă cu CAPS LOCK, ești „trădător”, „rusofil”, „putinist” sau „agent al haosului”. Adică fix ce ar spune orice sectă când cineva își întreabă liderul: „Da’ banii unde-s, părinte?