In 2019, împreună cu un vechi prieten care face consultanță pentru fonduri europene de o eternitate, am aplicat la un proiect european, să facem o aplicație mobilă. Deci, rețineți, omul ăsta trăiește din asta, a ajutat firme și chiar autorități locale din toate zonele țării să aplice și să ia fonduri UE. Nu, nu e milionar ca Barna, că nu e neo-securist.
Am depus noi tot ce trebuia, am implicat și niște asociați mai vechi ai mei de la o firmă de development, dat prețuri, estimări, descris produsul, arătat de ce merită banii și cum se pupă cu mărețele linii directoare de finanțare, totul ok.
Și… șase ani mai târziu, încă așteptam. Bine, e o glumă să spun că așteptam, linia de finanțări s-a terminat demult. Dar nimeni nu l-a aprobat sau refuzat. De ce? Pentru că pe funcționarii de acolo i-a durut în șosete.
Un bugetar are un singur indicator de performanță, și anume să se ducă la muncă câte ore scrie în contract. Atât, nu au KPI, nu au obiective, nu au evaluări și nu-s obligați să muncească. Sunt extrem de greu de dat afară și imposibil de pus să muncească.
Când vine câte un ministru sau șef nou pus pe treabă, încep cu „nu se poate șefu’, nu ne dă voie legea, e Mercur retrograd, nu am mai făcut așa, nu e posibil”. Până le trece tuturor cheful de revoluții și îi lasă în pace.
Prietenul ăsta al meu mi-a povestit de-a lungul anilor chestii horror despre bugetarzi cu care a interacționat pe teme de finanțare de proiecte. Cereri imbecile de clarificări venite prea târziu, întrebări inapte, prostie calificată și lene cât cuprinde.
Astăzi la fel, se uitase după niște linii de finanțare și eroii noștri de la stat nici nu se obosiseră să le pună în calendarul orientativ, pentru că, repet, îi doare în cot. Deși el știa clar că respectivele finanțări urmau să vină. Funcționarii se duc la muncă să stea degeaba, să scrie o foaie de hârtie o zi întreagă, apoi să mai culeagă o zi semnături și alte chestii la fel de utile.
Bugetarzii sunt plătiți și dacă își fac treaba și dacă nu și-o fac. Dacă tu nu iei fonduri europene, că o lepră d-asta nu a muncit, ei nu pățesc nimic. Dacă îi reclami, vine un control de pe la te miri ce minister și eventual le dau o amendă, pe care o plătește tot instituția, nu bugetarzii. Nu, nu merge să te jelești la UE, că băieții au dat țărilor autonomie pe tema gestionării fondurilor, și nu se ocupă ei.
Deci, dacă vă întrebați de ce naiba la noi merg atât de jalnic fondurile europene, ăsta e unul din răspunsuri. Și da, o știu toți politicienii care se plâng de asta, dar unul nu ar da o lege serioasă, care să bage criterii pentru funcționarii publici să nu mai frece menta. Pentru că majoritatea lor oricum habar nu au cum să își facă treaba, fiind angajați pe pile și ar decola instant.
Și așa, mizeria asta merge mai departe și noi ratăm niște oportunități din tot mai puținele oferite de Uniunea Europeană.
N-auzi că Ciolacu s-a răstit la ei sa ia fondurile europene pe 2025, deși guvernul condus de el a luat 0 in 2024?:)))
mi se pare fascinant cum am pierdut sute de milioane gratis pt spitale regionale, iar femeile acelea 2 au făcut un spital din donații
halucinant
Man, trei ani de banking i-am petrecut finantand EXCLUSIV proiecte agricole cofinantate din bani europeni - in toata zona Moldovei.
.
Am cunoscut la prima mana șarlatania unor asa-zisi experti pe proiecte europene (ajunsesem sa fac inclusiv consultanta pe proiectele alea, pe care expertii lu' peshte le-ar fi ingropat, ori le-ar fi transformat in costuri aiurea pentru clienti) - si miserupismul, indolenta si batjocura (adica lipsa de profesionalism, ca vorbim elevat) diversilor angajati ai agentiilor statului prin care se deruleaza un proiect european. Groaznic si revoltator!
.
Am mai zis-o si o s-o mai zic (probabil la nesfarsit si degeaba): statul roman e un boier feudal, care nu stie decat sa ceara mai mult si mai mult de la iobagi, oferind in schimb... nimic. Atat si doar atat. N-are nimic de-a face cu facilitatorul de business care ar trebui sa capaciteze economia, inlesnind afaceri, colectand taxe si reinvestindu-le pentru bunul mers al sistemului.
.
Disclaimer. Mai sus este o generalizare. Desigur ca prin agentiile statului sunt si oameni care-si inteleg jobul la justa valoare, dincolo de pontajul de opt ore. Dar sunt ridicol de putini - deci nu conteaza, din pacate.