Asta e unul din subiectele importante pe care nu-l vezi dezbatut de niciun guru pe LInkedin sau de vreun expert d-asta motivationalist gen simonica sinek. Ca na, deranjeaza si tu trebuie sa fii dedicat acolo 100% pe plantatie, da? Toata viata!
Deci, scopul tau e sa ai bani sa traiesti decent pana dai coltul + crescut copii, iepuri, matze, calatorit etc. Fiecare cu pasarelele lui. Pentru asta ai nevoie de bani, nu de o cariera, pentru ca nu intotdeauna sunt sinonime.
Legat de bani, da, o sa iei o pensie dar dracu stie cat o sa fie si alea private sunt o gluma in Romania, asa ca pune ceva deoparte si invata sa ii investesti.
Stiu oameni cu cariere si functii pompoase care castiga mai putin decat mine in freelancing. Dar li se pare cool, aproape nobiliar, sa fie acolo la carma si inconjurati de diversi pupincuristi si drone corporate. Cand vor ajunge la pensie, pe langa ulcer or sa detina si prea putini bani sa il trateze.
Daca esti intr-o companie unde ai stat deja 3-4 ani pe acelasi rol, e cam vremea sa te gandesti ce vrei de la karma si univers. Daca ai trecut de anii aia si nu esti unde ti-ai dorit sau nu esti platit cat vrei iar e vremea sa o faci. Sunt doua variabile care ar trebui luate in vedere aici. Desigur multe difera de la om la om dar astea-s universale.
In primul rand, desigur, banii. Faci cat trebuie sa si economisesti? Si aici nu ma refer la faptul ca nu te duci in concedii, muncesti weekenduri si overtime ca sa ii faci. Daca esti in situatia aia, raspunsul e clar ca esti undeva aiurea, sau faci ceva aiurea. Nici sa stai la garsoniera dar sa ai BMW de 40k euro si un stil de viata exagerat nu e afacere, deci excludem si cazul asta.
Daca raspunsul este nu, atunci trebuie sa cauti fie o promovare fie alta firma. Promovare daca vrei sa mai stai acolo, desigur, ceea ce ne duce la urmatoarea variabila: cat de comod e sa lucrezi unde esti? Cat de dobitoci sunt sefii, colegii, subordonatii, clientii? Cat de stressanta e viata, cata presiune e, cum te afecteaza stressul? Pentru ca desi poate faci destui bani cum am zis, conditiile sunt inumane, dar stai in virtutea inertiei. Si asta e un factor care conteaza, ca nu vrei sa faci bani dar sa crapi la 50 de ani, nu?
Deci, deducem frumos din cele de mai sus, ca principalele variabile in schimbatul locului de munca sunt calitatea mediului si banii. Acum nu se poate sa le gasesti pe ambele mereu, dar macar sa fie in limitele decentei mediul si banii cat sa economisesti ceva, nu?
Daca te hotarasti sa ramai, o chestie importanta este capacitatea de a promova. Poti, profesional sa faci asta? Mediul in care lucrezi iti va permite? Sefii te vor sustine? Se promoveaza doar pupincuristi si workaholici?Ce sanse reale ai? Stiu si oameni de forever intr-o companie dar care au ajuns pe pozitii bune cu bani frumosi, asta e mereu ceva dezirabil, dar rareori realizabil.
Cum stiu si unii care-s de o viata pe aceeasi pozitie doar din comoditate si cresteri anuale de 5% la salariu. Cu cat ai stat mai mult pe o pozitie, daca nu e ceva de top desigur, cu atat mai greu o sa fie sa te angajezi, pentru ca recruiterii si firmele vor considera ca esti plafonat si ca nu ai invatat chestii noi recent. Sincer, asa gandesc si eu cand vad CV-ul unuia cu multi ani pe acelasi job sau pe joburi similare in aceeasi firma.
Acum nu zic sa-ti lasi jobul asa aiurea, ca stiu ca sunt multi cu rate, care nu pot risca siguranta calduta pe un nou inceput. Si desigur, trebuie atentie si in mutarea de la o firma la alta: sapat cu atentie cat de seriosi sunt, cat de mult stau oamenii la ei, ce spun fostii angajati, gura targului, etc.
Dar niciodata sa nu scapi din vedere scopul final al muncii tale: banii si un mediu decent de lucru. Daca nu le ai, e cam vremea. Spor!
Eu am mai observat o treaba meschina a corporatiilor. Vin cu tot felul de proiecte, initiative, care de cele mai multe ori te tin ocupat, doar de dragul de a te tine "productiv" si interesat. Intre timp, "piata" si technologiile merg mai departe fara tine.
Poti sa fii promovat, sa ti se dea si X% din salariu si sa te trezesti dupa X ani cu compania ca nu mai este nevoie de tine. Am vazut persoane ce aveau peste 10+ ani cu compania, foarte smart, concediati - fara motiv adevarat, doar "macroeconomic headwinds". Ce se intampla de fapt este ca incerci sa ocupi un rol similar la alta companie dar iti lipsesc niste cunostinte care exista pe piata de X ani. O solutie viabila e sa rupi 30min din cand in cand ca sa analizezi care sunt cerintele pietei si sa aplici la job-uri (chiar daca esti multumit de cel actual), asa o sa vezi cat de corect este pretul pe timpul si munca ta. :)
Eu am fost mai nesimtit din punctul asta de vedere, desi cei din jurul meu fac misto, desi ei lucreaza de ani buni pe acelasi salariu cu mariri de 60 de lei pe an. Nu a contat ca am stat 9, 11, 7 luni, 1 an. Cand am mirosit mai multi bani, m-am tirat. Am cerut unora marire, pentru ca inflatie si costul vietii si au dat-o in poezii ca managerul a stat 3 ani fara sa primeasca marire, ca si la ei e inflatie, e duzina de oua nu stiu cati dolari etc.
- Bine, uagare, sanatate.
- Pai, stai, nu pleca, ca poate reusim sa iti dam marire.
- A, da? Maaaaars.
Si m-am tirat la mai bine. La mult mai bine. Au angajat 2 filipinezi inapti in locul meu pe care i-au pregatit vreo 6 luni pana sa ii lase sa lucreze singuri fara supervizare. Un fost coleg mi-a zis ca i-au dat in cele din urma 10% dupa 1 an si vreo 9 luni. Super. Plecati daca gasiti cu bani mai multi. Nu aveti datorie fata de niciun angajator. Daca angajatorul miroase ca e rost de angajat un pitpalac pe salariu mai mic, stai calm ca face o manevra si te sare. Nu intereseaza pe nimeni de tine, deci nu ar trebui sa te intereseze de nimeni. Doar de ai tai. Atat. Restul sunt poezii HR-iste.